Pro-rusul Milos Zeman, reales în funcția de președinte al Cehiei

Alegerile prezidențiale din Cehia s-au încheiat. Președintele actual al țării, Milos Zeman, a câștigat un al doilea mandat de cinci ani după ce l-a învins pe contracandidatul său, Jiri Drahos.

Potrivit televiziunii cehe, Zeman, care este pro-rus și un adversar strident al imigrației, a câștigat 52% din voturi. Contracandidatul său Jiri Drahos este un academician pro-UE, fără experiență politică anterioară. Victoria în alegeri a lui Zeman este văzută ca o aprobare tacită a poziției  împotriva imigrației și a curteniei sale față de Rusia și China.

Drahos a câștigat în majoritatea orașelor principale, în timp ce sprijinul lui Zeman a venit în principal din orașele mai mici și în țară. El a fost văzut ca un novice politic care era mai orientat spre Vest decât Zeman. În ciuda pierderii, Drahos spune că va rămâne în politică.

„După candidatură, după campanie, cu o mulțime de oameni, sprijinul acelor oameni, am decis să rămân în viața publică, în politică”, a spus Jiri Drahos.

Corespondentul Euronews, Beatrix Asboth, spune că Drahos a fost întâmpinat cu aplauze în centrul de conferințe de la Praga după înfrângerea sa. Dar susținătorii lui au fost dezamăgiți că majoritatea alegătorilor au vrut ca politica să continue în același fel și a votat pentru euroscepticul Milos Zeman.

Cine este Milos Zeman?

Actualul președinte al Cehiei s-a născut în data de 28 septembrie 1944, la Kolin, în Protectoratul Boemiei și Moraviei (n.r. astăzi în Cehia). A fost premier al Cehiei din 17 iuie 1998 până în 12 iulie 2002. Din data de 8 martie 2013 a preluat funcția de președinte al Cehiei.

În perioada 1968-1970 a făcut parte din Partidul Comunist, dar a fost dat afară din cauza opoziției sale față de Pactul de la Varșovia.

Pactul de la Varșovia

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949). Toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact, (cu excepția Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varșovia și-au luat angajamentul să se apere unii pe alții, dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați. Tratatul declara de asemenea că semnatarii își bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranițății și independenței naționale – până la urmă, aceste principii vor fi încălcate mai târziu în cazul intervențiilor din Ungaria – (1956) și Cehoslovacia – (1968).

Albania a încetat să mai fie membru activ al alianței în 1961 ca urmare a rupturii chino-sovietice, criză în care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Albania s-a retras în mod oficial din Pact în 1968.

Comentarii

comentarii

About the author

Related

JOIN THE DISCUSSION