De ce China nu va salva Coreea de Nord ( II )

La ce să ne așteptăm dacă lucrurile o iau razna în Extremul Orient? Ultima perioadă a fost marcată de disputele verbale și diplomatice dintre regimul de la Phenian și SUA. Ceea ce îngreunează și mai mult soluționarea acestui diferend este poziția Chinei. Aliatul principal al Coreei de Nord, Beijingul nu este chiar atât de dispus să participe la o confruntare cu SUA. Mai degrabă, după cum afirmă Oriana Skylar Mastro, care a studiat politica militară și de securitate a Chinei, conducerea comunistă a Imperiului Celest urmărește să tranșeze sitația peninsulei Coreea în propriul interes chiar dacă pentru asta va trebui să abandoneze sau chiar să anihileze Phenianul.

Oriana Skylar Mastro, profesor de securitate la Georgetown University face pentru foreignaffairs.com o analiză a uneia din cele mai complicate situații internaționale născute în urma ambițiilor nucleare ale Coreei de Nord. Prima parte poate fi citită AICI.

Statele Unite au fost de acord multă vreme cu una dintre cele mai faimoase ziceri a lui Mao Zedung, legată de relațiile dintre China și Coreea de Nord: Cele două țări sunt asemenea buzelor lipite de dinți. Această afirmație a fost valabilă timp de mai bine de jumatate de secol dar creșterea puterii Chinei și modificarea intereselor ei internaționale dar și izolarea Coreei de Noed au făcut ca acum, în 2018, lucrurile să stea diferit.

Ce dorește cu adevărat China

Date fiind costurile prohibitive ale unui conflict în Peninsula Coreeană, planificatorii americani au presupus multă vreme că Bejingul va face orice să evite implicarea într-un conflict major care să implice Coreea de Sud și trupele americane staționate acolo. Dacă China avea să intervină, specialiștii au presupus că Bejingul își va limita rolul doar la administrarea problemelor cu refugiații de la propria graniță sau la sprijinirea regimului Kim de la distanță, prin măsuri politice, economice și militare. În ambele situații, Washingtonul nu atribuia Chinei un impact semnifacativ asupra operațiunilor militare americane.

Astăzi aceasta nu mai este o prezumție pe care să te poți baza. De această dată Washingtonul trebuie să admită că Bejingul va interveni militar pe scară largă în Peninsula la orice tentativă a SUA de a-și muta trupele către nord.

Ceea ce nu înseamnă că China va face uz de o lovitură preemptiva ci mai degrabă va încerca să țină ambele părți departe de o escaladare a situației care să ducă la război.

Mai mult decât atât, dacă un conflictul deschis care se va produce va fi limitat la lovituri aeriene și schimburi de rachete, China va dori mai degrabă să se stea departe de așa ceva.

Dar dacă eforutrile sale de a împiedică Statele Unite să escaladeze conflictul într-o confruntare majoră vor eșua, Bejingul ar putea să nu aibă nici o ezitare în a trimite forțe considerabile în Coreea de Nord, că să se asigure că interesele proprii vor fi luate în considerare de-a lungul și după încheierea unui eventual război.

Aserțiunile strategice ale Chinei în cazul unui conflict inter-coreean, vor fi conduse în principal de propriile îngrijorări legate de arsenalul nuclear al lui Kim. Acest interes obligă forțele chineze să preia de timpuriu controlul asupra facilităților nucleare nord-coreene.

Jusitificarea oficială acestui eventual gest a aprut deja în media oficială chineză. Astfel, Shen Zhihua, un expert chinez în problema nord-coreeană: “ În cazul exploziei unei bombe nucleare, cine va fi victima scurgerilor și precipitațiilor radioactive? China și Coreea de Sud. Japonia este separată de mare iar Statele Unite de oceanul Pacific.”

Dincolo de îngrijorările referitoare la arsenalul nuclear, atitudinea Chinei față de Coreea de Nord s-a schimbat și datorită unei modificări mai largi în cadrul viziunii geopolitice a administrației chineze în mandatul președintelui Xi.

Spre deosebire de predecesorii săi, Xi nu mai ascunde ambițiile Chinei de a fi o Mare Putere. În cadrul unui discurs de trei ore și jumătate, susținut în octombrie 2017, el a descris China ca fiind o “țară puternică” de nu mai puțîn de 26 de ori.

Această poziționare situează poziția lui Xi la ani-lumina de atitudinea unuia dintre predecesorii săi, Deng Xiaoping, a cărui dicton favorit era: “ Ascunde-ți puterea și așteaptă momentul potrivit “.

În mandatul președintelui Xi, China joacă rolul unei Mari Puteri din ce în ce mai mult iar acest rol a fost un factor activ în reformarea armatei cu scopul de a asigura victoria Chinei într-un război viitor.


Îngrijorările Chinei

China este bine poziționată că să gestioneze în interesul propriu această amenințare. Conform, ”Nuclear Threat Inițiative”, o organizație americană non-profit, dacă forțele chineze înaintează 100 km în interiorul granițelor nord-coreene, ele ar putea ajunge să controleze teritoriile pe care se află toate instalațiile critice ale programului nuclear nord-coreean și două treimi dintre instalațiile de lansare ale rachetelor de prioritate zero.

Pentru liderii chinezi scopul controlării arsenalului nord-coreean este prevenirea răspândirii oricărui tip de contaminare radioactivă și ar putea spera că prezența trupelor chineze în aceste facilități ar putea dejuca o serie de scenarii înspăimântătoare: China ar putea preveni accidente în cadrul facilităților ocupate, ar putea împiedică SUA, Coreea de Sud sau Japonia să le lovească și ar putea bloca orice tentativă nord-coreeană de auto-sabotaj.

Bejingul este deasemnea îngrijorat de perspectiva unei Coreei unite care să “moștenească” arsenalul nuclear nord-coreean. Militarii și politicienii chinezi par să fie convinși de faptul că Seulul dorește să își dezvolte propriile arme nucleare și că Statele Unite le susțin aceste ambiții.

Chinezii se tem și că dacă regimul Kim se prăbușește, forțele militare sud coreene vor prelua facilitățile și materialele nucleare nord-coreene cu, sau fără “binecuvântarea” Washingtonului.

Cu toate că această îngrijorare poate părea forțată la prima vedere, ideea dezvoltării unui program nuclear propriu devine tot mai populară în cercurile puterii de la Seul. Iar principalul partid de opoziție au făcut apel la SUA să reamplaseze arme nucleare tactice în peninsula – o opțiune pe care administrația Trump nu a dorit să o excludă.


Securitatea Chinei nu mai este legată ombilical de supraviețuirea Coreei de Nord

Cel mai important pentru specialiștii în problema coreeană, atât americani cât și chinezi este că un război în Peninsulă ar reprezenta o adevărată hârtie de turnesol în competiția regională a Chinei cu Statele Unite.

Într-adevăr, îngrijorările Chinei în legătură cu influență Washingtonului în regiune explică cel mai bine de ce Bejingul nu este dispus să preseze Coreea de Nord cu intensitatea dorită de administrația Trump.

China nu va riscă o stare de instabilitate sporită sau chiar război în regiune dacă rezultatul ar putea fi o influență sporită a SUA în regiune.

Acestea fiind datele problemei, China nu se simte confortabil stand și privind de pe margine.

De altfel, printre ofițerii superiori ai armatei chineze este de altfel foarte răspândită o poziție de tipul”: ”de ce Statele Unite să fie acolo și nu noi?”. Pentru acest motiv, militarii, analiștii cât și liderii chinezi argumentează că Bejingul va dori să fie implicat în orice soluție din Peninsula Coreeană.

Comentarii

comentarii

About the author

Related

JOIN THE DISCUSSION

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close